O specie de soparla evolueaza in ritm alert

“Diferente mari in forma si structura capului, cresteferea fortei muscaturiii si chiar dezvoltarea unei noi structuri a sistemului digestiv s-au inregistrat la soparlele introduse in insula Pod Mrcaru comparativ cu cele ramase in insula vecina Pod Kopiste” a declarat Duncan Irschick, profesor de biologie la Universitatea Amherst din Massachuseetts. S-au extras mostre din solzii de pe coada soparlelor, iar structura ADN a acestora a ramas identica cu cea a soparlelor din insula mama de unde acestea au fost introduse in Pod Mrcaru. Analiza continutului stomacal al acestora indica o crestere cu doua treimi al consumului de plante comparativ cu dieta soparleor ramase in insula mama.

Ca o prima rezultanta a acestei situatii, soparlele din Pod Mrcaru au dezvoltat capete mai lungi si mai late, fapt ce a dus la o crestere a fortei muscaturii. Datorita florei de pe insula Pod Macaru care contine mai multe specii de plante fibroase si tari, aceste soparle s-au adaptat foarte rapid la noul regim alimentar , conchide in continuare profesorul Irschick.
Examinarea tractului digestiv al soparlelor a dus la o descoperire surprinzatoare.
Conform echipei de biologi aceste noi populatii de soparle au dezvoltat o noua structura intestinala numita valva cecala, al carei rol este acela de a crea o camera de fermentare speciala pentru excesul de plante ingerate. O alta surpriza este aceea legata de modificarea structurii sociale a noilor populatii de soparle. Datorita faptului ca pe noua insula , hrana este preponderent vegetala iar soparlele sunt mai putin implicate in actul vanatorii, nivelul agresivitatii si instinctul de paza al teritoriului au scazut semnificativ.

• Originea sifilisului, descoperită după 500 de ani. Cum a apărut boala?
• Un tigru a străbătut 200 de kilometri prin Siberia pentru a-și regăsi partenera

Sursa Science Daily